Marlin

Marlin este o doamnă de oraş. Delicată, un pic cochetă, tot timpul aranjată. Arată bine chiar şi pe ploaie!

Îi place să poarte violet. Zău dacă-mi amintesc s-o fi văzut vreodată în altă culoare. Se preumblă la Şosea din timp în timp, se plimbă prin Cişmigiu şi Herăstrău, dar în fiece zi o poţi vedea pe Calea Victoriei! Uneori mai poposeşte la Green Hours, răsfoieşte câte o carte sau cel puţin se preface, îşi umezeşte buzele sau altceva cu un strop de bere. Ştiu berea nu se potriveşte unei adevărate doamne de oraş, dar cu toate acestea, îi şade aşa de bine … De fapt, nici nu-ţi poţi da seama dacă ea este cea care soarbe încetişor din halba de bere, sau fetişcana de alături.

Marlin nu tace niciodată. Veşnic susură, suspină, are câte ceva de spus.

Pe străzile lăturalnice, câinii o atacă cu înverşunare. Ea stă în mijlocul drumului şi pare a striga la ei:

“Huş de-aici!”

Câteodată, se supără aşa de tare pe maşinile care nu o lasă să treacă strada, încât se încruntă, porneşte vijelios înainte şi glasul i se transformă în clinchet de clopoţei. Deşi nu pare, e tot timpul cu atenţia trează. Ba la maşinile care ies din parcare fără să se uite dacă mai este cineva pe drum, ba la maşinile (tot maşinile) care-şi dechid uşile fără să remarce că ar putea trânti cât colo, în mijlocul şoselei, pe Marlin. Să mai zic şi de pietoni, care par a nu şti pe care parte a drumului se merge, care tot timpul se vâră în faţa Marlinei şi îi pun piedici.

În schimb, Marlin e mai tot timpul zămbitoare. Vântul care îi bate în faţă sau din contră, o mână de la spate, o răcoreşte, oricât de toridă ar fi ziua. Şi nu doar o răcoreşte, ci o umple de fericire. Pare a-şi despleti pletele în vânt şi gura zămbitoare aproape râde. Îşi desface larg braţele şi mulţi au impresia că îşi va lua zborul. Radiază!

Marlin e bicicleta mea!

Şi mi-e tare dragă!

3 Responses to “Marlin”


  1. 1 Flori Iulie 24, 2010 la 6:51 am

    🙂 ce dragut!!

  2. 2 camelguilde Iulie 24, 2010 la 8:49 pm

    Mulţam, Floricică!

  3. 3 musiualexandru Noiembrie 5, 2010 la 2:23 am

    mC,

    Pai ce sa fac, am zis ca tre’s’te lepsuiesc asa, olec’tzâ, di control. Asa ca pune mâna si scrie. Ca e cu septième art. Ramâne cum am stabilit, da ?


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s





%d blogeri au apreciat asta: